Procesul de obținere a protecției temporare este simplu și presupune un singur drum la centrele de imigrări deschise în toate județele din România. Acolo vei obține pe loc un act de identitate și un cod numeric personal.
Cine poate beneficia de protecția temporară în România?
În România pot beneficia de protecție temporară următoarele categorii de persoane:
a) cetățenii ucraineni, indiferent de momentul sosirii în România, și membrii lor de familie;
b) cetățenii terți non-ucraineni sau apatrizi care beneficiau în Ucraina înainte de 24.02.2022 de o formă de protecție internațională sau o formă echivalentă națională de protecție, indiferent de momentul sosirii în România, și membrii lor de familie;
c) cetățenii terți non-ucraineni și apatrizii care au părăsit Ucraina la sau după data de 24.02.2022 și care dovedesc că au rezidență legală în Ucraina, în baza unui permis de ședere permanentă emis în conformitate cu legislația ucraineană și care nu se pot întoarce, în condiții sigure și stabile, în țara sau în regiunea de origine și membrii lor de familie – dacă sponsorul este recunoscut de către autoritățile române ca beneficiar al protecției temporare.
Membrii de familie ai persoanelor prevăzute la lit. a) și b) sunt, indiferent de naționalitatea lor:
- Soțul / soția (căsătoriți conform legii);
- Copiii minori necăsătoriți ai beneficiarilor sau ai soțului/soției, legitimi/născuți în afara căsătoriei/adoptați;
- Alte rude apropiate care trăiau împreună, ca parte a familiei, atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate și care erau în acel moment în totalitate sau în principal dependente de persoana prevăzută la a) sau b) care beneficiază de protecție temporară;
- Alte rude apropiate care trăiau împreună, ca parte a familiei, atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate și de care era în acel moment în totalitate sau în principal dependentă persoana prevăzută la a) sau b) și care nu se pot întoarce, în condiții sigure și stabile, în țara sau în regiunea de origine. În această situație este avută în vedere rudenia în linie dreaptă până la gradul al doilea (părinți, bunici, copii, nepoți), respectiv rudenia în linie colaterală până la gradul al treilea (frați, surori, unchi, mătuși, nepoți de frați).
Cum se acordă protecția temporară în România?
Protecția temporară se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrări categoriilor de persoane menționate la întrebarea “Cine poate beneficia de protecția temporară?”. Dacă vrei să te înregistrezi ca beneficiar al protecției temporare și să beneficiezi de drepturile aferente în România, adresează-te Direcției/serviciului/biroului pentru imigrări sau centrului regional de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil (găsești lista AICI). În cazul persoanelor menționate la lit. c) la întrebarea “Cine poate beneficia de protecția temporară în România?”, precum și al altor rude apropiate care trăiau împreună, ca parte a familiei, atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate și de care era în acel moment în totalitate sau în principal dependentă persoana menționată la lit. a) sau b) la aceeași întrebare și care nu se pot întoarce, în condiții sigure și stabile, în țara sau în regiunea de origine, acestea se pot înregistra la direcția/serviciile/birourile pentru imigrări sau la centrele regionale de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil.
Există un termen limită în care mă pot înregistra ca beneficiar al protecției temporare?
Dacă ai intrat în România cu orice fel de documente, poți rămâne legal pe teritoriul României până la 90 de zile, chiar dacă nu te înregistrezi ca beneficiar al protecției temporare.
Te poți înregistra ca beneficiar al protecției temporare în România pe toată perioada valabilității protecției temporare (vezi „Cât durează protecția temporară?”), dar îți recomandăm să te înregistrezi cât mai repede ca să poți beneficia de drepturile specifice protecției temporare în România.
Cât durează protecția temporară?
Protecția temporară durează până la data de 04 martie 2023 și poate fi reînnoită pentru două perioade consecutive de câte 6 luni, deci până la 04 martie 2024. Această perioadă poate fi extinsă cu încă un an în funcție de situația din Ucraina.
Protecția temporară poate înceta înainte de termenele de mai sus, în condiții stabilite de lege, când se decide acest lucru printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.
Care sunt pașii de urmat pentru înregistrarea ca beneficiar al protecției temporare?
Înregistrarea ca beneficiar al protecției temporare în România este o procedură simplă care se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
La momentul prezentării în fața autorităților, vei parcurge următorii pași:
- Semnezi un consimțământ privind acordul de prelucrare a datelor tale cu caracter personal
- Ți se fac fotocopii ale documentelor personale prezentate
- Ți se verifică documentele personale
- Ești fotografiat
- Ți se înregistrează următoarele date: nume și prenume, data nașterii, cetățenia, sex, identitate, stare civilă, situația familială, legături de familie, adresa în România (dacă se cunoaște)
- Primești un permis de ședere pe teritoriul României cu un cod numeric personal (CNP)
Pentru înregistrare este necesară prezența fizică a fiecărei persoane care va fi înregistrată, în vederea fotografierii.
Ce documente trebuie să prezint la înregistrare?
Documentele relevante din punct de vedere al înregistrării ca beneficiar de protecție temporară sunt cele de identitate (carte de identitate, permis de conducere, document de călătorie sau orice alt document autentic prevăzut cu fotografie), cele care probează statutul persoanei în Ucraina (de ex. permis de ședere permanentă, document eliberat beneficiarilor de protecție internațională, etc.) sau legătura de familie (de ex. carte de familie, certificat de naștere/căsătorie, etc.), după caz.
Cum se înregistrează ca beneficiar al protecției temporare un minor care nu este însoțit de părinți?
Orice persoană sub vârsta de 18 ani este considerată copil/minor. Minor neînsoțit este minorul care a sosit pe teritoriul României neînsoțit de niciunul dintre părinții săi sau de un alt reprezentant legal care poate dovedi cu documente oficiale că minorul i-a fost încredințat conform legii. Dacă minorul a sosit în România cu rude adulte (spre exemplu, bunici, mătușă, unchi, etc.) care nu pot dovedi cu documente oficiale că minorul le-a fost încredințat conform legii, minorul va fi considerat neînsoțit.
Minorii neînsoțiți au dreptul la protecție specială din partea statului român, inclusiv dreptul la un reprezentant legal. Inspectoratul General pentru Imigrări poate înregistra un minor neînsoțit doar în prezența reprezentantului legal. Inspectoratul General pentru Imigrări solicită Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului numirea unui reprezentant legal, în situația în care acesta nu a fost deja numit. Înregistrarea minorului neînsoțit ca beneficiar al protecției temporare se face doar după numirea și în prezența reprezentantului legal, care va semna toate documentele întocmite.
Daca obțin protecție temporară în România și decid să mă mut în alta țară pot cere si acolo protecție temporară?
Cetățenii ucraineni, posesori de pașapoarte biometrice, au dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană, pentru o perioadă de maximum 90 de zile, în orice perioadă de 180 de zile de la prima intrare într-o țară membră a Uniunii Europene. Acest lucru se calculează luând în considerare ultima perioadă de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere. Pe această bază, poți să alegi statul membru al Uniunii Europene în care dorești să beneficiezi de drepturile specifice protecției temporare și să te alături membrilor de familie și prietenilor în statul membru în care se află aceștia.
Trebuie să verifici însă dacă în statul membru respectiv, categoria de persoane din care faci parte este eligibilă pentru a beneficia de protecție temporară. Spre exemplu, cetățenii ucraineni care au părăsit Ucraina înainte de 24 februarie 2022 nu vor beneficia neapărat de dreptul la protecție temporară în toate statele membre ale Uniunii Europene; poți verifica aceste aspecte pe site-ul Comisiei Europene – (disponibil în toate limbile UE, în ucraineană și în rusă).
Dacă am renunțat la protecția temporară a statului roman, dar doresc să mă reîntorc în România, pot obține din nou protecția temporară?
Durata protecției temporare este de 1 an, iar părăsirea teritoriului României nu este condiționată de renunțarea la protecție.
Pot călători în Ucraina fără să îmi pierd protecția temporară a statului roman?
Atât timp cât durata protecției temporare nu a expirat și pe baza circumstanțelor care persistă în țara de origine, beneficiarii protecției temporare care și-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecție temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecție.
Pot să cer protecție temporară în mai multe state UE în același timp?
Statul membru în care dorești să beneficiezi de drepturile specifice protecției temporare îți va elibera un permis de ședere în vederea accesării acestora. Nu poți beneficia de drepturile aferente protecției temporare în mai mult de un stat. Astfel dacă vei fi înregistrat ca beneficiar într-un alt stat membru, nu vei mai beneficia de drepturi în statul care ți-a eliberat permisul anterior. Vei avea dreptul de a călători în Uniunea Europeană timp de 90 de zile dintr-o perioadă de 180 de zile, de la prima intrare într-o țară membră a Uniunii Europene, dacă îndeplinești condițiile de a călători.
Dacă dorești să beneficiezi de protecție temporară în România și să ți se elibereze un permis de ședere în România, trebuie să te adresezi Inspectoratului General pentru Imigrări. Dacă ți s-a eliberat în România un permis de ședere ca beneficiar al protecției temporare, ai drepturile specifice protecției temporare numai în România.
Găsești mai multe informații privind protecția temporară în celelalte state membre ale Uniunii Europene pe site-ul Comisiei Europene – (disponibil în toate limbile UE, în ucraineană și în rusă).